România

Media

Media

  BPI group în presă

Un angajat concediat îşi găseşte un nou loc de muncă într-o perioadă medie de şase luni, iar salariaţii din departamentele de vânzări, de logistică & distribuţie sau cei din departamentele de mar­ke­ting sau administrativ sunt pri­mii re­structu­raţi la nevoie, arată o ana­li­ză realiza­tă de firma de con­sul­tanţă în ma­nage­ment şi resurse umane BPI Group.

Compania a realizat o cercetare online la care au participat 80 de candidaţi (specialişti, middle şi top manageri), care au fost implicaţi în pro­iec­te de outplacement (programe plătite de foştii anga­jatori pentru a sprijini tranziţia în carieră a anga­ja­ţilor care au rămas fără loc de muncă - n.red.) desfă­şu­rate în perioada 2012 - 2014.

Unul din rezultatele acestui studiu arată că 30% dintre angajaţii restructuraţi activează în do­me­niul vânzărilor, 20% provin din depar­tamentul de logistică sau distribuţie, iar câte 11% au lucrat în marke­ting/co­mu­ni­care sau în zona administrativă din companii.

„Foarte multe companii şi-au reor­ga­nizat forţele de vânzări, iar acest lucru s-a întâmplat în mod constant în ultimii trei ani. Există o tendinţă în rândul multi­naţio­nalelor de a simplifica structurile din vânzări, astfel încât clienţii mari să nu mai aibă oameni dedicaţi, iar responsabilităţile pentru «key account» (clienţi mari – n.red.) şi cele pentru IMM-uri să fie pre­lua­te de acelaşi angajat“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group. În ceea ce priveşte restructurările reali­zate în departamentele de logistică sau distribuţie, ea a mai precizat că nevoia de eficientizare din com­pa­nii a determinat ca o parte din respon­sabilităţile angajaţilor din aceste departamente să fie preluate de către clienţii-distribuitori ai companiei. Eficientizarea costurilor cu forţa de muncă din departamentele de marketing se explică prin faptul că tot mai multe companii stabilesc strategia de marketing şi comunicare de la sediul central din străinătate, pe care o „cascadează“ în toate statele în care e compania prezentă, astfel că nu se mai justifică costurile locale cu astfel de activităţi.

Motivele principale pentru care companiile fac restructurări de personal şi apelează la companiile care oferă servicii de outplacement sunt legate de nevoia de eficientizare a activităţilor, de schimbările survenite la nivel de top management şi de restructurările de activitate.

„Contextele sunt diverse, iar în ultima perioadă am observat că multe companii sunt nevoie să facă outplacement deoarece se creează centre de servicii suport în state cu forţă de muncă mai ieftină în care se derulează activităţile care se făceau anterior în România. În zona de top management, restructurările se fac atunci când se schimbă CEO-ul şi, dacă vine un expat, de exemplu, acesta poate doreşte să îşi aleagă singur echipa cu care lucrează“, a mai spus Raluca Pârvu. Studiul BPI mai arată că majoritatea angajaţilor (83%) care îşi pierd locul de muncă au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, ceea ce spulberă mitul occidental potrivit căruia angajaţii din această categorie de vârstă sunt cei mai doriţi pe piaţa muncii.

„O explicaţie a acestui rezultat o reprezintă faptul că România stă bine comparativ cu statele din vest în ceea ce priveşte senioritatea angajaţilor, având în ve­de­re că majoritatea companiilor au o medie de vârstă a angajaţilor destul de redusă. Probabil că peste zece ani situaţia va fi diferită“, a mai spus Raluca Pârvu.

Rezultatele cercetării BPI mai arată că studiile superioare nu garantează siguranţa locului de muncă, având în vedere că circa 80% dintre candidaţii participanţi la studiu au un nivel superior de educaţie.

De asemenea, cercetarea mai arată că un procent de 16% dintre managerii restructuraţi au reuşit să se angajeze pe un pachet salarial superior, în timp ce pentru 21% dintre aceştia pachetul salarial a scăzut mult.

„Un angajat care şi-a pierdut locul de muncă nu trebuie să urmărească obiec­tivul de a avea o creştere salarială, aşa cum se întâmplă în cazul angajaţilor «vânaţi» încă din perioada în care lu­crează. Cei care îşi pierd locul de muncă trebuie să îşi flexibilizeze aşteptările, atât din punctul de vedere al salariului – mai ales cei care se ştiau supraplătiţi la fostul job –, cât şi din cel al companiei în care se angajează, având în vedere că de cele mai multe ori cei care provin din multinaţionale nu prea vor să lucreze în companii mai mici sau în companii antre­pre­noriale româneşti“, a mai spus Raluca Pârvu de la BPI.

Ea a mai precizat că, în medie, un proces de outplacement durează circa 6 luni, însă pentru poziţiile de top management durata poate fi mult mai mare.

În 2013, compania BPI Management Consulting România (BPI Group) a avut o cifră de afaceri de circa 4,2 milioane de lei şi un profit net de 56.000 de lei, cu un număr mediu de 18 angajaţi, potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Articol publicat de Adelina Mihai în ediţia tipărită a Ziarului Financiar, din data de 16.04.2015 si 18.04.2015.

Mulţi dintre tinerii absolvenţii cu diplomă de bacalaureat nu iau în seamă semnalele trimise de piaţa muncii atunci când îşi aleg facultatea unde îşi vor petrece următorii ani, înainte să obţină un loc de muncă stabil şi să pună bazele unei cariere, spun specialiştii în resurse umane citaţi de Gândul. Unii dintre ei îşi doresc să fie studenţi cu orice preţ aşa că depun dosare şi dau examene de admitere la mai multe facultăţi, de multe ori fără legătură ca profil, doar pentru a se asigura că vor prinde un loc, alţii, din comoditate, intră pe porţile unităţilor de învăţământ doar cu dosarul sub braţ, fără a se gândi la viitorul lor loc de muncă. (…)

În sesiunea de admitere din vară, zeci de candidaţi s-au bătut pe locurile disponibile la unele dintre facultăţile bucureştene. Secţia de Limbi Moderne Aplicate, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Stăine, a fost campioană la acest capitol cu 85 de candidaţi pe loc. Din top nu a lipsit Facultatea de Geografie unde chiar şi 11 candidaţi au concurat pentru un loc la specializările Planificare Teritorială şi Hidrologie şi Meteorologie. La Geografia Turismului au fost 10,72 candidaţi pe loc, iar la Cartografie şi Geografie câte 9 persoane pe loc.

(…)

Studenţi cu orice preţ, facultatea contează mai puţin

Mulţi dintre tinerii absolvenţii cu diplomă de bacalaureat nu iau în seamă semnalele trimise de piaţa muncii atunci când îşi aleg facultatea unde îşi vor petrece următorii ani, înainte să obţină un loc de muncă stabil şi să pună bazele unei cariere de care să fie mândri.

(…) "Orientarea şcolară este aproape inexistentă, iar liceenii optează singuri sau ajutaţi de părinţi, în funcţie de informaţiile pe care şi le identifică prin mijloace proprii. Nu ştiu în ce măsură aceste alegeri sunt bazate pe informaţii concrete din piaţa muncii", a declarat pentru Gândul şi Raluca Pârvu, business manager al BPI Group.

Dacă unii dintre ei îşi doresc să fie studenţi cu orice preţ aşa că depun dosare şi dau examene de admitere la mai multe facultăţi, de multe ori fără legătură ca subiect de studiu, doar pentru a se asigura că vor prinde un loc, alţii, din comoditate, intră pe porţile unităţilor de învăţământ doar cu dosarul sub braţ, fără a se gândi la viitorul lor loc de muncă.

(…) "Pentru cele mai multe facultăţi, a trecut vremea admiterilor cu trei probe scrise. Acum înscrierile se fac pe bază de dosar în principal, numărul de absolvenţi de bacalaureat este cu mult mai mic, iar facultăţile operează un filtru sumar la intrare. Rămân facultăţile cu profil ingineresc, ca Politehnica bucureşteană, unde se dau încă două probe de profil. Dar chiar şi acolo, locurile nu se ocupă şi se organizează o nouă sesiune de toamnă", spune business managerul al BPI Group.

Ce şanse au pe piaţa muncii noii studenţi

Tinerii care au optat pentru facultăţi cu profil de limbi străine sunt unii dintre cei care au făcut alegeri bune pentru o viitoare carieră. Tot mai multe companii caută persoane care să cunoască limbile străine vorbite de clienţi. Engleza nu mai este o calitate pentru un candidat, ci mai degrabă o necesitate. În sectorul de call center, spre exemplu, se caută în special persoane care ştiu farsi şi rusă, iar salariile oferite acestora sunt pe măsură.

(…) Şanse mari pe piaţa muncii au şi tinerii care au optat pentru facultăţile cu profil ingineresc, care le oferă posibilitatea de a avea ulterior o carieră în IT sau telecom. "Vorbitorii de limbi străine şi cei din domeniul IT azi sunt pe val. Au chiar posibilitatea să lucreze încă din timpul facultăţii. Peste 3 - 4 ani, când vor absolvi, situaţia poate fi similară. Aş încuraja tinerii să aleagă facultăţile de inginerie şi cele informatice, pentru că aici putem vorbi despre posibilităţi durabile de angajare în următorii 5 -10 ani", spune Raluca Pârvu.

Corina Vârlan, GÂNDUL, 30.08.2014

Publicația online Gândul a debutat o serie de articole cuprinzând sfaturi pentru cei implicați în diferite procese de recrutare.

Subiectele alese privesc vestimentația potrivită pentru candidat ; sfaturi dedicate tinerilor absolvenți fără experiență profesională ; modul de prezentare a unui CV ; desfășurarea unui interviu de angajare.

 

“Ghidul Gândul pentru o vestimentaţie de vară fără cusur care sunt hainele ce îţi pot oferi succesul la interviul de angajare“

 

Temperaturile ridicate din lunile de vară îi fac pe mulţi dintre românii care se prezintă la interviuri de angajare să aleagă ţinute cu totul nepotrivite. Aşa ajung candidaţii să apară în faţa posibililor angajatori sau în faţa recruiterilor îmbrăcaţi în pantaloni scurţi sau de trening şi încălţaţi în tenişi şi şlapi. Femeile fac şi ele numeroase greşeli vestimentare atunci când merg vara la interviu. Fie poartă colanţi şi bluze prea decoltate, fie intră în birourile de Resurse Umane purtând haine potrivite, mai degrabă, pentru o ieşite în oraş la terasă sau pentru o noapte în club, explică din experienţa personală o serie de specialişti în HR contactaţi de gândul.

(…)

Raluca Pârvu, business manager BPI Group, s-a confruntat cu astfel de situaţii în care candidaţii s-au prezentat la interviu, pe lângă CV-uri, cu o vestimentaţie care i-a rămas în minte după încheierea discuţiei.

"Pentru un post de reprezentant de vânzări, un candidat s-a prezentat în pantaloni de trening şi pantofi sport. Chiar dacă postul presupunea prezenţa pe teren, omul nu vindea ţinute de sport, ci echipamente electronice", îşi aminteşte Pârvu.

"Pentru un post de manager de magazin, o doamnă a sosit îmbrăcată cu o pereche de colanţi mulaţi şi o bluză exagerat de decoltată, la limita decenţei", adaugă business managerul BPI Group menţionând că cele două persoane nu au obţinut posturile pe care şi le doreau.

(…)

Greşelile nu apar însă numai în rândul românilor care încearcă să obţină posturi mărunte, ci şi în rândul celor care candidează pentru poziţii de top management. "Pentru un post de director general, candidatul s-a prezentat la client în costum şi cu bascheţi, de firmă ce-i drept, dar clientul nu a apreciat postura non-conformistă", spune Raluca Pârvu.

Ținuta potrivită trebuie adaptată situației și trebuie să ofere celui care o poartă confortul necesar. "Nu este necesar sacoul, mai ales dacă vremea de afară este toridă. Decât un candidat transpirat în sacou mai bine un candidat în cămaşă", ne-a declarat Raluca Pârvu, business manager BPI Group.

Gândul, 25 iulie 2014

Publicația online Gândul a debutat o serie de articole cuprinzând sfaturi pentru cei implicați în diferite procese de recrutare.

Subiectele alese privesc vestimentația potrivită pentru candidat ; sfaturi dedicate tinerilor absolvenți fără experiență profesională ; modul de prezentare a unui CV ; desfășurarea unui interviu de angajare.

"Gândul vă prezintă lecţii de vestimentaţie la interviurile de angajare"

De la fusta şi sacoul negre şi costumul bărbătesc impecabil, la blugi şi tricou sau trening şi papuci: care sunt regulile de aur ale ţinutei de interviu, în funcţie de jobul la care aplicaţi. Dincolo de sfaturile experţilor, vă oferim şi experienţe personale.

(…) Experienţele Amaliei şi cele ale lui Mircea ne arată că ţinutele purtate la interviul de angajare sunt importante şi că trebuie să fie îngrijite, dar şi că acestea diferă de la un domeniu la altul. Sectorul bancar şi în cel de IT&C au un lucru în comun - angajaţii câştigă unele dintre cele mai mari salarii din ţară, dar atunci când vine vorba despre recrutarea candidaţilor cerinţele vestimentare nu ar putea fi mai diferite.

Regulile de aur ale ţinutei de interviu

Dacă salariaţii din bănci, de la cei care lucrează la ghişeu la cei din top management, se prezintă la interviu într-o ţinută business, rigidă şi strictă, în culori neutre ale cărei reguli le respectă şi după angajare, în cazul celor care aplică pentru un post într-o firmă de IT felul în care sunt îmbrăcaţi contează mai puţin, mai ales dacă job-ul nu îi pune în contact direct cu clienţii.

Cu toate acestea, specialiştii în resurse umane ne atrag cu toţii atenţia asupra regulilor principale pe care orice român trebuie să le urmeze atunci când se prezintă în faţa posibilului angajator sau a recruiterului: ţinuta curată şi aspectul îngrijit.

"Indiferent de funcţie sau angajator, ţinuta la interviu este deosebit de importantă pentru succesul întâlnirii cu intervievatorul. Alături de comportament, atitudine şi limbaj nonverbal îi conturează acestuia imaginea unui viitor profesionist pe care şi-l va dori sau nu în companie", a declarat pentru gândul Raluca Pârvu, business manager BPI Group.

Cum te îmbraci dacă vrei să te angajezi în domeniul bancar

(…) Cei care se prezintă la interviuri de angajare pentru ocuparea locurilor rămase vacante în bănci trebuie să adopte o ţinută care să le evidenţieze profesionalismul. (…) Astfel, femeile pot opta pentru deux pieces-uri sau pentru alte ţinute elegante, în timp ce bărbaţii trebuie să fie îmbrăcaţi la costum, potrivit specialiştilor în Resurse Umane contactaţi de gândul.

Cum te îmbraci dacă vrei să te angajezi în industria IT

IT-ul este un domeniu excepţie, atunci când vine vorba despre ţinuta acceptată la interviul de angajare. Recruiterii nici nu se aşteaptă să vadă un candidat îmbrăcat la costum sau o candidată purtând un deux pieces business.

Poţi fi respins din start dacă nu te îmbraci corect la interviu?

Specialiştii în Resurse Umane au păreri diferite la acest capitol. Dacă unii spun că posibilitatea de a fi respins din start de recruiter atunci când te îmbraci necorespunzător există, alţii spun că acest criteriu nu este neapărat de ajuns pentru a exclude un candidat de la prima vedere. (…)

"Candidatul trebuie să aibă în vedere că la interviu este observată potrivirea candidatului cu postul şi compania, dincolo de CV şi cunoştinţe tehnice", spune Raluca Pârvu.

"Indiferent de companie însă, cămaşa transpirată sau fusta prea scurtă pot determina angajatorul să nu selecteze această persoană. Igiena personală precară poate ruina un interviu de angajare, atât pentru poziţia de vânzător, cât şi pentru un post de director financiar", concluzionează business manager BPI Group.

Gândul, 31 iulie 2014

 

O eventuală majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar putea avea efecte “dramatice” pe piaţa forţei de muncă, putând conduce la o amplificare a fenomenului muncii la negru. De asemenea, România ar putea pierde din competitivitate, deoarece costul muncii va fi mai ridicat.

Viorel Gheţe, Managing Partner BPI group, consideră că, în cazul în care cota unică va fi majorată la 22%, pe termen scurt, angajaţii vor resimţi din plin impactul scăderii salariului net incasat odată aplicată noua cota de impozitare, iar în buzunarul lor, această schimbare va însemna scăderea puterii de cumpărare.

“Apariţia cotei unice a fost determinată de dorinţa de a incuraja investiţiile creatoare de locuri de muncă şi intrarea în legalitate/fiscalizarea unor venituri. În plus, cota unică a fost percepută ca un pact social al guvernării cu salariaţii, mai ales cei din clasa medie, pe care stă aşezată toată povara cotizaţiilor pentru diverse prestaţii sociale în această ţară”, a declarat pentru gândul Viorel Gheţe, care atrage atenţia că în România un număr mic de persoane active, salariaţi, contribuie pentru acoperirea cheltuielilor sociale a unui "strat" mult mai mare de persoane, pensionari şi asistaţi sociali.

Mulţi angajatori vor alege să plătească o parte din salariu la negru. “Evaziunea va spori”

În urma unei eventuale majorări a cotei unice, respectiv şi a impozitului pe venit, Gheţe crede că mulţi angajatori vor alege să plătească, din nou, o parte din salariu “la negru” pentru a nu-şi pierde salariaţii, iar evaziunea fiscală va spori.

“Pe termen lung, România va pierde din competitivitatea forţei de muncă, deoarece costul muncii va fi mai ridicat. Pentru investitori, crearea de locuri de muncă în România va fi mai scumpă decât până în prezent”, este de părere reprezentantul BPI group. În opinia lui, statul ar trebui să creeze "mecanisme de incitare" a angajatorilor pentru a renunţa la munca la negru şi pentru a aduce salariaţii în legalitate, plătindu-şi astfel taxele şi asigurându-le acestora serviciile sociale.

“Mecanismele incitative sunt de regulă axate pe limitatea taxării muncii, prin reduceri de taxe sau costuri sociale asociate. Propunerea de reducere a CAS pentru angajator, pentru care aparent nu există finanţare, era din aceasta categorie a limitarii poverii fiscale asupra companiilor”, spune Gheţe.

Piaţa muncii, în stagnare

În majoritatea sectoarelor economiei, opinia reprezentanţilor firmelor de recrutare este că în prezent piaţa muncii este în stagnare. Bugetele pentru noi angajări sunt mai mult decât modeste. “Este mai mult vremea optimizării organizaţiilor. Multe corporaţii se află într-o mişcare de regândire pe regiuni geografice, având obiectivul de a construi echipe mai mici şi mai flexibile”, susţin reprezentanţii firmelor din domeniul resurselor umane.

Există însă şi excepţii, împotriva curentului mergând industria IT, poate singura care mai creşte în mod agresiv.

“În ciuda facilităţilor fiscale evidente oferite de către statul roman pentru a incuraja investitii importante in acest sector de activitate, sectorul ar dori sa recruteze, dar nu prea mai are pe cine“, a exemplificat Gheţe, care vorbeşte despre de o perioada fastă şi în alte sectoare, precum serviciile medicale private sau toate companiile beneficiare ale fenomenului externalizării.

 

gândul  

27 octombrie 2013