România

Media

Media

  BPI group în presă

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns în al doilea trimestru din 2017 la 64.100 la nivelul înregistrat în 2008, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ceea ce aparent este o oportunitate, ascunde în fapt o criză a forței de muncă în toată puterea cuvântului.

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns în al doilea trimestru din 2017 la 64.100 la nivelul înregistrat în 2008, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ceea ce aparent este o oportunitate, ascunde în fapt o criză a forței de muncă în toată puterea cuvântului.

„Piaţa muncii este foarte dinamică în acest moment, România având cea mai mare creştere economică din UE. Se creează locuri de muncă în industria prelucrătoare, în automotive, dar mai ales se resimte extrem de puternic impactul exodului românilor către alte ţări ale UE. De aici şi criza forţei de muncă”, susţine Raluca Pârvu, business manager la firma de consultanţă în management şi resurse umane BPIg.

Reprezentanta BPI group susţine că „puţini angajatori au acceptat să depăşească principiul plăţii pe salariul minim pe economie ca să-şi rezolve problemele la angajare. Doar angajatorii mari, corporaţiile, au înţeles miza şi acţionează: măresc salariul brut, oferă beneficii, vor chiar să angajeze pensionari part-time”.

Articol integral publicat de Mediafax și realizat de Anca Olteanu, redactor, 20 august 2017.

"Numărul de salariați din economie a ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii", titrează un articol apărut astăzi, 28 iulie 2017, în Ziarul Financiar.

 

BPI group - prin vocea colegei noastre, Raluca PÂRVU, Business Manager - confirmă că "piața muncii este efervescentă". Tensiunea este însă vizibilă în toate sectoarele și mai ales, în zonele care se dezvoltă continuu, atât prin investiții industriale, cât și în dezvoltarea serviciilor. 

Spicuim aici din declarațiile sale:

"Atât la nivel de execuție, cât și pentru poziții manageriale, sunt deschise numeroase joburi. Nu este vorba doar despre joburi nou create – de o creștere netă a pieței - ci și de înlocuirea acelor salariați care pleacă din companie. Este binecunoscut faptul că în anumite sectoare, pe poziții operaționale, rata de plecare anuală depășește 40% din efectiv".

"Pentru industrie, deficitul se datorează mai ales decalajului dintre așteptările salariale ale candidaților și oferta angajatorilor. Iar emigrarea este și ea strict legată de acest decalaj salarial. De asemenea, în marile orașe, unde industria este mai puțin prezentă, sunt creșteri majore în sectorul serviciilor – servicii partajate, BPO, suport clienți, etc. Înregistrăm și aici o nepotrivire salarială, dar suplimentar, în servicii se caută persoane foarte tinere, cu minim de experiență profesională, însă cu studii superioare și multilingve. Aici tensiunea la recrutare este direct legată atât de stabilitatea limitată a acestei categorii de salariați, cât și de programul de lucru parțial incompatibil cu continuarea studiilor". 

"Sectorul IT continuă să recruteze, deși se confruntă cu un deficit de competențe disponibile, în toate centrele urbane unde s-au dezvoltat centre de inginerie și dezvoltare software. Soluțiile pe termen scurt sunt puțin numeroase și este mare nevoie de stoparea scurgerii de competențe către străinătate."

În absența unor măsuri concrete care să stopeze plecările masive în străinătate, Raluca precizează faptul că "nevoia de import de mână de lucru este vizibilă la orizont. Pentru ca această soluție de termen scurt și mediu să funcționeze e necesară contribuția statului român care să simplifice angajarea cetățenilor non-UE. Momentan, legislația nu este compatibilă cu angajări pe scară largă, iar această deschidere pare să nu fie dorită nici la nivel politic, nici la nivel social".

"E nevoie să stopăm aceste plecări masive, oferind șansa la educație, la sănătate – un nivel de trai în creștere și o mai mare calitate a vieții în comunitate – pentru toate categoriile de persoane active. Altfel, cu siguranță, operatorii de producție, personalul medical, inginerii … vor considera plecarea în străinătate ca (singura) soluție viabilă pentru ei și familiile lor. 

Articol integral, Adelina Mihai, 28 iulie 2017, Ziarul Financiar

 

Statisticile naționale confirmă faptul că numărul total de locuri de muncă se apropie cu paşi repezi de nivelul cel mai ridicat din perioada de boom economic, de 4,83 de milioane de angajaţi, înregistrat în septembrie 2008. Ziarul Financiar a dorit să afle mai multe informații despre modul în care această evoluție se simte în sectorul consultanței în resurse umane.

„Anul acesta este indubitabil bun, am observat şi noi că sunt mai multe proiecte de recrutare în piaţă pe poziţii de management sau de expertiză. Sper să ne întoarcem la nivelul pieţei muncii din 2008 şi să o ţinem aşa încă cel puţin cinci ani“, declară colega noastră Raluca Pârvu în ediția de ieri a ”Ziarului Financiar”.

Articol integral de Mihaela Pascari în Ziarul Financiar din 19 aprilie 2017.

Piaţa muncii dispune de foarte multe joburi disponibile atât pentru personalul slab calificat, cât şi pentru oamenii cu calificări înalte, doar că aceste noi angajări se fac numai în anumite zone ale ţării, unde există investiţii, a declarat Raluca Pârvu, business manager la BPI Group.       

„Se fac multe angajări, dar în egală măsură observăm şi foarte multe plecări prin demisii. Sunt multe companii cu fluctuaţie mare de personal care nu reuşesc să găsească soluţii. Sunt plecări ale angajaţilor care au stat mai puţin de un an în companie, atât din sectorul industrial, cât şi din retail –domeniu în care plecările ajung şi la 40% din efectivul total de personal“, a mai spus colega noastră.

Articol de Adelina Mihai în Ziarul Financiar ediția online din 19 aprilie 2017.

Studii recente arată că salariații din România sunt solicitați din ce în ce mai mult pentru cariere internaționale. În paralel, numărul de expatriați detașați în România, scade an după an.

Ziarul Financiar a dorit să afle mai multe informații despre motivele acestei schimbări de tendință. Raluca Pârvu, Bu­siness Manager BPI group Romania, a oferit câteva explicații. Costul expatrierii, creșterea nivelului de expertiză local și imigrarea experților sunt parte din aceste motive.

Firmele din România au început de mai mulţi ani să îşi pregătească o serie de ma­na­geri de top locali, capabili să preia funcţii care, în mod tra­diţional, erau dedicate expa­triaţilor. „În ce priveşte intrările de expatriaţi în ţară, tendinţa este în scădere continuă de mai mulţi ani. Expatriatul costă de circa trei ori mai mult decât un angajat local, iar pe lângă salariu, are multe alte beneficii şi avantaje, toate acestea fiind furnizate de companii, în majoritatea situaţiilor“, a spus Raluca Pârvu.

În ce priveşte creșterea numerică a celor care pleacă în afară, acest fapt vine și din pregătirea şi dezvoltarea competenţelor lor în România. „Dacă şi-au făcut planurile de succesiune în carieră aşa cum şi-au dorit, în timp au reuşit să furnizeze manageri locali, suficient de capabili, pregătindu-i şi pentru mobilitate internaţională. Noi am fost o ţară importatoare de expaţi şi nu una exportatoare. În schimb, acum există multe companii din România care sunt capabile să trimită români să conducă alte filiale“, a afirmat Raluca Pârvu. Merită menționat că un număr important de plecări sunt datorate nu doar unui parcurs de mobilitate internațională, ci și exportului de mână de lucru mai ieftină care în România a devenit un fapt îngrijorător.

Articol integral de Mihaela Pascari în Ziarul Financiar din 30 ianuarie 2017.