România

Media

Media

  BPI group în presă

Domeniul turismului suferă intens de lipsa forței de muncă. MEDIAFAX a realizat un articol pe această temă, cu titlul : “Joburile din turism sunt permisive şi ofertante pentru tineri, dar sunt insuficient promovate”.

În intervenția sa, colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group, consideră că : „Industria ospitalităţii este un bun formator, o asemenea experienţă poate fi valorizată ulterior. Nu pare, dar la recepţia unui hotel de exemplu, înveţi mult despre natura umană, despre vânzări şi despre ce nivel de serviciu aşteaptă clientul, nu doar să zâmbeşti. Al doilea interes este că se pot găsi locuri de muncă flexibile, cu timp parţial sau sezoniere, care să convină unui student sau proaspăt absolvent. Să adăugăm şi vorbirea curentă a limbii engleze”.

Pentru a creşte şansele de angajare în unităţi de bun nivel, din lanţuri internaţionale, şi apoi pentru a-şi creşte şansele de promovare, „bine-ar fi ca tânărul nostru să caute stagii de practică şi să se gândească la cursuri de calificări pentru respectiva meserie”, mai arată Raluca Pârvu. Iar pentru nivelul mediu de studii „tânărul nu prea are acces la joburile front office, de contact direct cu clientul; poate, în schimb, să înceapă printr-un stagiu de practică şi să caute să confirme prin munca sa. Într-un hotel, însă, pot fi multe alte posibilităţi – în restaurant, bucătărie, bar, depozit, mentenanţă, curăţenie, valet etc. Se impune, totuşi, de multe ori, o bună cunoaştere a limbii engleze, dacă jobul presupune interacţiune cu clientul”.

„Se caută intens oameni în industrie, pe absolut toate posturile - în restaurante (barmani, ospătari, personal în bucătărie), la recepţie, la curăţenie etc. Toate site-urile de joburi oferă asemenea oportuniţăţi în număr mare. Unele sunt posturi nou-create, dar cele mai multe provin din înlocuirea salariaţilor care aleg alt drum. Adesea, cei cu experienţă pleacă apoi să o fructifice pe nave de croazieră sau în ţări unde vor câştiga mult mai bine”, a remarcat Raluca Pârvu.

În ciuda avantajelor evidente, locurile de muncă nu se ocupă și angajatorii nu mai știu ce soluții să găsească. Raluca Pârvu răspunde că „piaţa românească are un defect sistemic, şi anume faptul că mizează mult pe bacşişul oferit de către client, mai ales în restaurante. Se oferă salarii mici, uneori chiar muncă la negru, orele suplimentare nu sunt întotdeauna plătite... Multe unităţi de cazare şi restaurante nu-şi găsesc deloc personal şi aleg chiar să închidă o parte din unitate decât să caute alte soluţii. Sau chiar, mai de curând, încearcă soluţia importului de mână de lucru ieftină, din afara Uniunii Europene. Cunoaştem locaţii care în ciuda bunei reputaţii pierd temporar salariaţi în sezon, în favoarea Italiei sau Greciei, de exemplu. Pe termen lung, vor trebui găsite soluţii, pentru că pierderile în cifra de afaceri sunt duble: în loc să câştigi mai mulţi clienţi, ajungi să-i refuzi”.

Articol redactat de Dan Străuț și publicat în Ziarul Financiar, 23 septembrie 2017

Un studiu recent al Băncii Mondiale a făcut vâlvă în presa zilei de 5 septembrie 2017. A priori, românii ar fi interesați de relocare în marile orașe ale tării. București, Timișoara, Cluj și Brașov ar putea fi adevărate „orașe-magnet”.

Ziarul Financiar a publicat într-un articol pe această temă câteva idei transmise de colega noastră, Raluca PÂRVU, Busines Manager BPI group.

„Angajatorii trebuie să se adapteze și să aibă politici de relocare clare. Un inginer care se mută de la 500 km distanță trebuie ajutat să își plătească și chiria”.

„Am remarcat că tinerii cu studii superioare din zona Moldovei și din sudul țării se mută mai ușor în centrele urbane mari, spre comparație cu locuitorii din Transilvania sau Banat.”

„Deși există deficit de forță de muncă, sunt puține companiile care au înțeles că trebuie să sprijine cu adevărat relocarea. Angajatorii nu fac încă diferențierea între candidații care se relocă și cei care provin din bazinul ocupațional respectiv.”

Articol integral redactat de Adelina Mihai, ZF, 5 septembrie 2017.

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns în al doilea trimestru din 2017 la 64.100 la nivelul înregistrat în 2008, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ceea ce aparent este o oportunitate, ascunde în fapt o criză a forței de muncă în toată puterea cuvântului.

Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns în al doilea trimestru din 2017 la 64.100 la nivelul înregistrat în 2008, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ceea ce aparent este o oportunitate, ascunde în fapt o criză a forței de muncă în toată puterea cuvântului.

„Piaţa muncii este foarte dinamică în acest moment, România având cea mai mare creştere economică din UE. Se creează locuri de muncă în industria prelucrătoare, în automotive, dar mai ales se resimte extrem de puternic impactul exodului românilor către alte ţări ale UE. De aici şi criza forţei de muncă”, susţine Raluca Pârvu, business manager la firma de consultanţă în management şi resurse umane BPIg.

Reprezentanta BPI group susţine că „puţini angajatori au acceptat să depăşească principiul plăţii pe salariul minim pe economie ca să-şi rezolve problemele la angajare. Doar angajatorii mari, corporaţiile, au înţeles miza şi acţionează: măresc salariul brut, oferă beneficii, vor chiar să angajeze pensionari part-time”.

Articol integral publicat de Mediafax și realizat de Anca Olteanu, redactor, 20 august 2017.

Angajatorii caută soluții pentru criza forței de muncă. O inițiativă recentă este deschiderea către angajarea pensionarilor, pentru joburi cu timp parțial.

« Acest proiect – dacă va avea succes – poate constitui o resursă pentru o serie de companii. Să nu uităm că multe dintre ele încă evită să angajeze persoane peste 45 de ani. Saltul de la criteriul tinereţii la angajarea unor seniori, dispuşi să muncească, activi şi implicaţi, este uriaş! », a precizat Raluca Pârvu, Business Manager BPI.

« Angajarea unui pensionar poate fi „reciproc avantajoasă”. Primul câştig este cel al flexibilităţii referitor la orarul de lucru. Apoi putem evoca stabilitatea salariatului – în retail, rata de plecare este foarte mare comparativ cu alte industrii şi îngreunează activitatea. Cu siguranţă, fiind un job de completare, şi aşteptările financiare vor fi aliniate. Desigur, nu este vorba de un act de caritate, ci de o angajare cu acte în regulă, obligaţii, reguli, sarcini, la fel ca pentru orice alt angajat. Va obliga poate angajatorii să analizeze întâi dorinţa omului de munci şi capacitatea (tehnică şi/sau fizică) şi apoi vârsta! », a menţionat Raluca Pârvu.

Articol integral publicat de Mediafax și realizat de Anca Olteanu, redactor, 27 august 2017.

"Numărul de salariați din economie a ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii", titrează un articol apărut astăzi, 28 iulie 2017, în Ziarul Financiar.

 

BPI group - prin vocea colegei noastre, Raluca PÂRVU, Business Manager - confirmă că "piața muncii este efervescentă". Tensiunea este însă vizibilă în toate sectoarele și mai ales, în zonele care se dezvoltă continuu, atât prin investiții industriale, cât și în dezvoltarea serviciilor. 

Spicuim aici din declarațiile sale:

"Atât la nivel de execuție, cât și pentru poziții manageriale, sunt deschise numeroase joburi. Nu este vorba doar despre joburi nou create – de o creștere netă a pieței - ci și de înlocuirea acelor salariați care pleacă din companie. Este binecunoscut faptul că în anumite sectoare, pe poziții operaționale, rata de plecare anuală depășește 40% din efectiv".

"Pentru industrie, deficitul se datorează mai ales decalajului dintre așteptările salariale ale candidaților și oferta angajatorilor. Iar emigrarea este și ea strict legată de acest decalaj salarial. De asemenea, în marile orașe, unde industria este mai puțin prezentă, sunt creșteri majore în sectorul serviciilor – servicii partajate, BPO, suport clienți, etc. Înregistrăm și aici o nepotrivire salarială, dar suplimentar, în servicii se caută persoane foarte tinere, cu minim de experiență profesională, însă cu studii superioare și multilingve. Aici tensiunea la recrutare este direct legată atât de stabilitatea limitată a acestei categorii de salariați, cât și de programul de lucru parțial incompatibil cu continuarea studiilor". 

"Sectorul IT continuă să recruteze, deși se confruntă cu un deficit de competențe disponibile, în toate centrele urbane unde s-au dezvoltat centre de inginerie și dezvoltare software. Soluțiile pe termen scurt sunt puțin numeroase și este mare nevoie de stoparea scurgerii de competențe către străinătate."

În absența unor măsuri concrete care să stopeze plecările masive în străinătate, Raluca precizează faptul că "nevoia de import de mână de lucru este vizibilă la orizont. Pentru ca această soluție de termen scurt și mediu să funcționeze e necesară contribuția statului român care să simplifice angajarea cetățenilor non-UE. Momentan, legislația nu este compatibilă cu angajări pe scară largă, iar această deschidere pare să nu fie dorită nici la nivel politic, nici la nivel social".

"E nevoie să stopăm aceste plecări masive, oferind șansa la educație, la sănătate – un nivel de trai în creștere și o mai mare calitate a vieții în comunitate – pentru toate categoriile de persoane active. Altfel, cu siguranță, operatorii de producție, personalul medical, inginerii … vor considera plecarea în străinătate ca (singura) soluție viabilă pentru ei și familiile lor. 

Articol integral, Adelina Mihai, 28 iulie 2017, Ziarul Financiar