Media

Media

  BPI group în presă

BPI group:"Un salariu pe zi în România: Cât câştigă o asistentă executivă în Bucureşti ?"

 

Ziarul Financiar a lansat în 2017 o rubrică nouă, intitulată „Un salariu pe zi”.

Ne-am gândit să inaugurăm contribuția BPI group Romania cu rolul de Asistentă Executivă. Informațiile salariale sunt cert, importante, dar e util pentru cititori să afle și detalii relevante despre rol, din perspectiva recrutorului extern.

Spicuim din gândurile transmise de către colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group.

“Asistenta executivă este un post cheie în companiile mari. Are acces la informații importante, cu nivel înalt de confidențialitate, oferă suport unui manager superior, adeseori expatriat. Trebuie să aibă un comportament desăvârșit, capacități de relaționare și atenție la detalii peste medie. Nu rareori i se solicită să însoțească managerul în deplasări externe sau să stea peste program. I se solicită discreție și etică profesională. Vorbește impecabil engleza sau poate încă o altă limbă de circulație. În anumite situații, asigură și interpretariatul pentru managerul expatriat. Deși în imaginarul colectiv, se ocupă de cafele și de cumpărăturile șefului, în realitate sarcinile ce-i revin sunt foarte precise și valorizante.”

„Datorită vizibilității asupra business-ului în general, este un post care oferă perspective de dezvoltare profesională, fie către zona de comunicare, ori către zona de resurse umane, dar nu rare sunt cazurile în care asistentele evoluează inclusiv în echipele tehnice. Totuși, comparativ cu alte țări, în România există un deficit de formare profesională pentru acest tip de carieră. În Europa occidentală de exemplu, este o profesie care se practică toată cariera/viața, având programe de formare ori certificări dedicate și mai ales, oportunități proprii de dezvoltare profesională (evoluție către o expunere regională ori lideri de companii din ce în ce mai mari, etc.).”

„Asistenta executivă poate fi dedicată unui departament și atunci, primește sarcini de lucru de la diverși membri ai echipei. La un nivel mai mare de senioritate, este dedicată unui top manager sau CEO-ului companiei.”

„Cel mai adesea este o femeie, de aceea chiar numele postului este feminizat. În ciuda clișeelor vehiculate în societate, pentru acest nivel de competență se oferă salarii apropiate de cele ale unui middle manager în aceleași companii.”

„Este un post reputat pentru dificultatea de recrutare, tocmai datorită cerințelor foarte specifice.”

„Pentru Asistenta de departament se propun salarii nete în jur de 1.000 euro. Pentru asistenta executivă dedicată unui membru în Board, salariul crește către 1.200 - 1.300. În România, vârfurile profesiei, cu experiență în companiile cele mai prestigioase și prestanță deosebită, pot aspira la peste 1.500 euro net.”

Articol redactat de Adelina Mihai, în Ziarul Financiar din 9 februarie 2018

BPI group: „Creșterea extrem de accelerată a salariului minim, deși este solicitată, rămâne nedigerată în mediul de business”

Ziarul Financiar publică o analiză a ritmului de creștere a salariului minim pe economie, așa cum a fost anunțat de proaspătul guvern condus de Viorica Dăncilă. Astfel, salariul minim ar urma să aibă creșteri anuale de 8-10% pe an, în următorii trei ani.

Colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group confirmă faptul că este nevoie de creșterea salariale, în condițiile în care majoritatea salariilor din România se află foarte aproape de salariul minim, iar acesta din urmă este unul dintre cele mai mici înregistrate în Uniunea europeană.

180201 Articol ZF

Totuși, contactele cu mediul de afaceri indică o incertitudine în creștere în rândul oamenilor de afaceri, așa cum explică și Raluca: “Când guvernul crește salariul minim fără o cooperare cu mediul economic, poate exista surpriza ca o serie de companii, care nu și-au bugetat astfel de creșteri, să aibă dificultăți, să-și închidă activitatea sau să se mute în state cu forță de muncă mai ieftină”.

“Creșterea extrem de accelerată a salariului minim, deși este solicitată, rămâne nedigerată în mediul de business pentru că nu este asociată cu o creștere a productivității sau a dezvoltării capacităților tehnice ale oamenilor”, a mai spus Raluca.

Dintr-o perspectivă mai largă și pe termen lung, Raluca a concluzionat această intervenție în principalul cotidian financiar: „Convergența salariilor din România cu cea a statelor din regiune e începută demult. Însă, dacă ajungem să prindem din urmă la salarii state din Europa centrală precum Cehia sau Polonia, atunci riscăm să avem probleme de competitivitate. Vom fi o țară cu o forță de muncă mai puțin ieftină, dar care nu este nici măcar foarte calificată”.

Articol integral redactat de Adelina Mihai, ZF, 1 februarie 2018.

BPI group: “Uzura pe job foarte mare, percepția negativă a salariaților față de salariul și beneficiile oferite conduc la o fluctuație de personal foarte mare”

 

Un studiu realizat de o importantă companie de consultanță repertoriază sectoarele economiei care înregistrează cel mai mare nivel de fluctuație de personal, în cadrul companiilor private. Media generală a pieței din România este astfel de 20% (în creștere cu 4% față de anul 2016), dar anumite sectoare de activitate depășesc cu mult acest standard național. Astfel, retailul a rămas și în 2017 sectorul cu o fluctuație foarte importantă de la un an la altul (38%). De asemenea, centrele de servicii partajate se află și ele peste media națională, la 24% (un nivel relativ stabil față de anul precedent).


170925 pg 2

În intervenția sa, colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group, afirmă că : „Există companii care se confruntă cu niveluri mult mai mare ale fluctuației de personal, dar care nu vor să vorbească despre această problemă. Toți se chinuie să își păstreze oamenii, însă retenția ține foarte mult de salariu, de atmosfera de lucru din companie și cât de mare este presiunea pusă pe angajați. Degeaba le dai beneficii de tipul masajului la birou dacă îi storci apoi ca pe niște lămâi. Trebuie să existe un echilibru”.

Dacă în retail cauzele țin atât de natura muncii (program intens, uzură mare la job), cât și de salariul mic oferit, centrele de servicii au o situație diferită. „În cadrul centrelor de servicii (...) lucrează tinerii cu studii superioare, multilingvi, aflați la început de carieră. Și aici există uzură, pentru munca este repetitivă (...). Deși sunt joburi cu program flexibil în care nu ai nevoie de experiență profesională, tinerii nu cred că au o perspectivă de carieră acolo, își fac planuri doar pentru un an sau doi ”, mai arată Raluca.

Articol redactat de Adelina Mihai și publicat în Ziarul Financiar, 25 septembrie 2017

BPI group : « Diferenţele de salarizare între sexe apar între 35-44 ani, când modelul de carieră dezvoltat în România atinge un apogeu »

Agenția de știri Mediafax comentează datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) cu privire la diferențele de salarizare între femei și bărbați, în România. Astfel, femeile câştigă în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii. Există diferențe și între industrii, în funcție de gradul de « feminizare » al acestora, adică în funcție de ponderea femeilor în organizații. Astfel, femeile sunt clar majoritare în domeniile sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%), conform INS, reluat de Mediafax.

Bărbaţii primesc însă un salariu mediu lunare net superior femeilor în majoritatea activităţilor economice. Totuși, cele mai mari diferenţe se regăsesc în sectorul intermedieri financiare şi asigurări (46,6%). Paradoxal, în acest domeniu, 71,9% din numărul total al salariaţilor sunt femei.

Printre experţii în resurse umane consultați de Mediafax, se află și colega noastră Raluca Pârvu, Business Manager BPI group România. Spicuim din ideile expuse.

« Inegalitatea salariilor dintre femei şi bărbaţi se remarcă, adesea, în mediul privat. Decalajul se formează în intervalul de vârstă 35-44 de ani, în urma deciziilor femeilor de a-şi întrerupe cariera pentru creşterea unui copil ».

« Dacă aprofundăm, cifrele demonstrează că decalajul se creează în intervalul de vârstă 35-44 ani. Înainte de 35 ani, femeile şi bărbaţii sunt plătiţi similar. Modelul de carieră care s-a dezvoltat în România atinge un apogeu, o culme a dezvoltării, în acest interval de vârstă. Tot atunci se adânceşte acest decalaj care nu mai poate fi recuperat ulterior. Fără îndoială, femeile şi bărbaţii lucrează cot la cot, dar vine un moment când femeile îşi întrerup cariera pentru creşterea copiilor, în timp ce bărbaţii continuă să progreseze în organizaţie. Discrepanța devine şi mai mare la pensie (categoria de peste 65 de ani), datorită carierelor incomplete, problematică pentru care nu s-a găsit o soluţie în România”, explică Pârvu.

« Chiar dacă sectorul intermedierilor financiare este „puternic feminizat”, acesta „este condus de bărbaţi, care ocupă cel mai adesea funcţiile bine plătite din organizaţii », susţine Raluca.

Articol integral realizat de Anca Olteanu și publicat de Mediax, 1 octombrie 2017.

BPI group: “Industria ospitalității din România are un defect sistemic, mizează prea mult pe bacşişul oferit de către client”

Domeniul turismului suferă intens de lipsa forței de muncă. MEDIAFAX a realizat un articol pe această temă, cu titlul : “Joburile din turism sunt permisive şi ofertante pentru tineri, dar sunt insuficient promovate”.

În intervenția sa, colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group, consideră că : „Industria ospitalităţii este un bun formator, o asemenea experienţă poate fi valorizată ulterior. Nu pare, dar la recepţia unui hotel de exemplu, înveţi mult despre natura umană, despre vânzări şi despre ce nivel de serviciu aşteaptă clientul, nu doar să zâmbeşti. Al doilea interes este că se pot găsi locuri de muncă flexibile, cu timp parţial sau sezoniere, care să convină unui student sau proaspăt absolvent. Să adăugăm şi vorbirea curentă a limbii engleze”.

Pentru a creşte şansele de angajare în unităţi de bun nivel, din lanţuri internaţionale, şi apoi pentru a-şi creşte şansele de promovare, „bine-ar fi ca tânărul nostru să caute stagii de practică şi să se gândească la cursuri de calificări pentru respectiva meserie”, mai arată Raluca Pârvu. Iar pentru nivelul mediu de studii „tânărul nu prea are acces la joburile front office, de contact direct cu clientul; poate, în schimb, să înceapă printr-un stagiu de practică şi să caute să confirme prin munca sa. Într-un hotel, însă, pot fi multe alte posibilităţi – în restaurant, bucătărie, bar, depozit, mentenanţă, curăţenie, valet etc. Se impune, totuşi, de multe ori, o bună cunoaştere a limbii engleze, dacă jobul presupune interacţiune cu clientul”.

„Se caută intens oameni în industrie, pe absolut toate posturile - în restaurante (barmani, ospătari, personal în bucătărie), la recepţie, la curăţenie etc. Toate site-urile de joburi oferă asemenea oportuniţăţi în număr mare. Unele sunt posturi nou-create, dar cele mai multe provin din înlocuirea salariaţilor care aleg alt drum. Adesea, cei cu experienţă pleacă apoi să o fructifice pe nave de croazieră sau în ţări unde vor câştiga mult mai bine”, a remarcat Raluca Pârvu.

În ciuda avantajelor evidente, locurile de muncă nu se ocupă și angajatorii nu mai știu ce soluții să găsească. Raluca Pârvu răspunde că „piaţa românească are un defect sistemic, şi anume faptul că mizează mult pe bacşişul oferit de către client, mai ales în restaurante. Se oferă salarii mici, uneori chiar muncă la negru, orele suplimentare nu sunt întotdeauna plătite... Multe unităţi de cazare şi restaurante nu-şi găsesc deloc personal şi aleg chiar să închidă o parte din unitate decât să caute alte soluţii. Sau chiar, mai de curând, încearcă soluţia importului de mână de lucru ieftină, din afara Uniunii Europene. Cunoaştem locaţii care în ciuda bunei reputaţii pierd temporar salariaţi în sezon, în favoarea Italiei sau Greciei, de exemplu. Pe termen lung, vor trebui găsite soluţii, pentru că pierderile în cifra de afaceri sunt duble: în loc să câştigi mai mulţi clienţi, ajungi să-i refuzi”.

Articol redactat de Dan Străuț și publicat în Ziarul Financiar, 23 septembrie 2017

Alte informaţii

  • lien_linkedinlien_twitter